Aspecte ale eugeniei de la origini pană astazi
Raluca-Mihaela Asandei
Medic rezident pneumolog, Master "Etica biomedicala si accesul la ingrijirile de sanatate", U.M.F. "Gr.T. Popa", Iasi; e-mail:
araluca2001@yahoo.comI. Introducere
Conform dictionarului, termenul de eugenie este definit ca studiul conditiilor favorabile pentru ameliorarea patrimoniului genetic al grupurilor umane si provine din limba greaca in care semnifica "gene bune". Eugenia pozitiva incearca sa atinga acest obiectiv prin selectia reproducatorilor. Eugenia negativa cauta sa elimine genele patogene, prin consultatii acordate purtatorilor acestor gene si prezentarea riscurilor. Eugenia este supusa unor justificate critici de ordin etic.
Eugenia reprezinta incercarea de a ameliora specia umana din punct de vedere social prin imbunatatirea calitatilor genetice. Ea a fost creata de naturalistul si matematicianul englez Francis Galton si a fost o miscare foarte populara in SUA si Europa intre anii 1910-1940.
Eugenia nu face parte din randul stiintelor naturii, ci apartine stiintelor sociale. De fapt, eugenia reprezinta chiar contrariul libertatii reproducerii si putem spune ca se ocupa si de controlul populatiei.
Totodata, eugenia isi propune sa studieze prezenta diferitelor tipuri si trasaturi mostenite in randul populatiei si faptul ca acestea pot fi crescute sau diminuate in cursul generatiilor, ca rezultat al unei selectii naturale sau artificiale, constiente sau inconstiente.
Datorita scopurilor normative, a asocierii cu "rasismul stiintific", cat si datorita dezvoltarii geneticii ca stiinta, comunitatea stiintifica s-a discociat in cea mai mare parte de eugenie, uneori facandu-i-se referire ca la o pseudo-stiinta. Cel mai disputat aspect al eugeniei a fost definirea imbunatatirii capitalului genetic uman, adica, definirea calitatilor si defectelor speciei umane.
Astfel, eugenistii au oferit mai intai o baza stiintifica pentru planul lor, care consta de obicei in dovezi statistice conform carora grupurile de persoane cu deficiente fizice sau mintale sunt mai putin capabile si mai predispuse actelor cu caracter antisocial. Un alt element important este acela ca eugenistii au insistat in a demonstra ca aceasta "inferioritate" este ereditara si cresterea numarului de nasteri in randul acestora va determina aparitia unui declin al calitatii vietii in general.
Un alt argument al sustinatorilor eugeniei in favoarea legitimitatii politicilor publice care vor minimaliza procreatia printre anumite grupuri a fost faptul ca, simultan, va avea loc o crestere a fertilitatii printre celelalte segmente ale populatiei.
Eugenia a fost o incercare de a folosi stiinta ? noile legi ale ereditatii descoperite de catre Mendel ? pentru a rezolva o serie de probleme sociale ca: alcoolismul, prostitutia, delincventa. Astfel, in unele state din SUA, in Germania, China s-a luat hotararea de a steriliza toate persoanele cu deficiente mintale aflate la varsta procreatiei cu scopul eliminarii acestor defecte si pentru a proteja generatiile urmatoare. Metodele eugeniei au fost extinse si la imigranti cand s-au efectuat selectii pe baza criteriilor etnice si de rasa.
Multi eugenisti s-au inspirat din inmultirea selectiva a animalelor (unde se cauta rasele pure) si au realizat o analogie pentru imbunatatirea societatii umane. S-a considerat ca trebuie evitata combinarea raselor, in numele puritatii rasiale, acest concept avand un oarecare suport stiintific, la inceputurile eugeniei, dar care a ramas o problema discutabila dupa dezvoltarea geneticii.
Eugenia s-a ocupat si de eliminarea bolilor ereditare, de exemplu, hemofilia sau boala Huntington. Cu toate acestea, raman o serie de probleme in ceea ce priveste etichetarea anumitor factori ca "defecte genetice" ce trebuiesc clarificate:
- nu exista nici un consens stiintific despre ceea ce reprezinta sau nu un defect;
- ceea ce pare a fi un defect intr-un context, poate sa nu fie in altul. Este cazul genelor cu avantaj heterozigot, ca siclemia, care, in forma heterozigota poate constitui un avantaj impotriva dezvoltarii malariei sau tuberculozei.
- multi oameni cu dizabilitati reusesc in viata;
- multe din afectiunile considerate ca ereditare de catre eugenisti s-au dovedit ulterior ca fiind partial/total conditionate de factori de mediu.
In timpul secolului XX, mai multe tari au adoptat politici si programe eugenice, incluzand:
1. sterilizarea coercitiva;
2. restrictii ale casatoriilor libere;
3. screening-ul genetic;
4. controlul nasterilor;
5. controlul imigrarilor.
Multe din aceste masuri au fost ulterior considerate coercitive sau restrictive si astazi, putine autoritati mai implementeaza politici ce ar putea fi etichetate ca eugenice. Cu toate acestea, mai exista organizatii private, ce asista populatia in consilierea genetica si reproductiva, care pot fi considerate o forma de eugenie "liberala".
Se poate face o legatura intre eugenia din prima jumatate a secolului XX si curentul filosofic numit "transumanism". Termenul de transumanism a fost inventat de Julian Huxley in anul 1957 si reprezinta o miscare intelectuala si culturala care are ca scop imbunatatirea fundamentala a conditiei umane. Astfel, s-a incercat schimbarea unor fenomene precum imbătranirea, limitarile intelectului si ale inteligentei, ale psihologiei umane sau suferinta; omenirea se va putea răspandi in spatiu dincolo de orbita planetei noastre cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generatie, cu scopul imbunatatirii capacitatilor fizice, intelectuale si psihologice. Insa, transumanismul este in deplin acord cu teoria autonomiei asupra propriului corp si cu libertatea reproducerii.
II. Istoric
Reproducerea selectiva este un concept prezent inca de pe vremea lui Platon, care considera ca reproducerea ar trebui sa fie controlata de catre conducerea statului. Dovada sta faimosul dialog din "Republica": "Cel mai capabil barbat ar trebui sa aiba relatii cu cea mai capabila femeie." Un alt exemplu din lumea antica este reprezentat de practica mitica a orasului Sparta prin care copiii bolnavi erau lasati in afara orasului pentru a muri.
In perioada 1860-1870, Sir Francis Galton a sistematizat aceste idei in acord cu teoriile legate de evolutia omului si a animalelor, oferite de varul sau, Charles Darwin. Dupa ce a citit opera lui Darwin, "Originea speciilor", Galton a realizat rationamentul conform caruia mecanismele selectiei naturale au fost potential contracarate de catre civilizatia umana. In anul 1869, Galton si-a publicat cartea "Geniul ereditar", in care prezenta modul in care trasaturile umane intelectuale, morale si personalitatea au tendinta de a fi transmise in cadrul unei familii.
Unul dintre sustinatorii eugeniei moderne a fost Alexander Graham Bell, mai bine cunoscut ca inventator al telefonului. In 1881 Bell investigheaza rata surditatii dintr-o zona a SUA numita Martha?s Vineyard. Din acest studiu, el a tras concluzia ca surditatea este ereditara si a recomandat interzicerea casatoriilor cu persoane ce prezinta acest handicap.
Germania nazista, sub conducerea lui Adolf Hitler, a fost faimoasa pentru programele sale eugenice prin care se intentiona mentinerea unei specii germane "pure" printr-o serie de masuri cunoscute sub numele de "igiena rasiala". Printre altele, nazistii, pentru a-si testa teoriile genetice, au realizat experimente extinse asupra fiintelor umane vii, incepand cu simpla masurare a caracteristicilor fizice si pana la teribilele experimente efectuate de Josef Mengele.
"Programul de sterilizare care a avut loc in Germania a fost unul excelent si recentele dezvoltari din Germania constituie, probabil, cel mai important experiment social care a fost incercat vreodata" remarca Frederick Osborn, secretar al Societatii Eugenice Americane in anul 1937.
In iunie 1933, ministrul de Interne german, Dr. Wilhelm Frick, estima ca erau aproximativ 500.000 de persoane cu boli serioase ereditare fizice sau psihice care trebuiau sterilizate cat mai curand posibil. Insa, exista un numar mult mai mare de persoane necorespunzatoare (delincventi, alcoolici, imigranti) si el estima acest grup la aproximativ 20% din populatia Germaniei. Este impresionant cat de diabolic era planul adeptilor eugeniei din Germania nazista. Astfel, intre 1933 si 1939 au fost sterilizate 320.000 de persoane (0,5% din populatia tarii) si pana in 1945 s-a ajuns la impresionanta cifra de 2 milioane de oameni.
Psihiatrul american Robert Jay Lifton a publicat in anul 1982 un articol numit "Crimele medicale de la Auschwitz" in care examina procedurile medicale prin care se efectuau sterilizarile, principiile motivationale ideologice si varietatea mecanismelor psihologice care au contribuit la aceste crime. Lifton sublinia ca toate aceste fapte se realizau dintr-un impuls terapeutic.
Medicii germani erau convinsi ca loialitatea doctorului fata de natiune ca si "cultivator de gene" era mai presus de responsabilitatea fata de individ. Asa cum chirurgul indeparteaza din corp apendicele in caz de infectie, tot asa si persoanele cu handicapuri fizice si mintale erau indepartate din "corpul" Europei.
Au fost implementate si o serie de masuri eugenice "pozitive", prin recompensarea femeilor "Aryan" care aveau un numar mare de copii si prin incurajarea relatiilor dintre femei singure, "pure" din punct de vedere al speciei, si ofiterii SS (Lebensborn). Alte proiecte eugenice si de "igiena rasiala" au fost prezente in viata societatii germane, prin uciderea sistematica a milioane de europeni "indezirabili", incluzand aici evreii, tiganii si homosexualii.
Sterilizarile efectuate in acea perioada au starnit o serie de controverse, fiind persoane atat pro cat si contra. Cei aflati in tabara pro considerau ca sterilizarea persoanelor cu deficiente mintale va rezolva avalansa de probleme sociale ? fluctuatii ale preturilor, saracia, alcoolismul, criminalitatea, delincventa. Eugenistii argumentau ca societatea a platit un pret suficient de mare, permitand nasterea indivizilor cu deficiente mintale, de care statul va trebui sa aiba grija si sa ii sustina. Sterilizarea acestora ar fi putut semnifica economisirea a sute si chiar mii de dolari de catre generatiile următoare.
Erau insa multi si cei care considerau ca sterilizarea are un caracter abuziv, fiind realizata inainte de a se incerca celelalte metode de contraceptie, metode ce nu erau atat de agresive si nu erau insotite de atatea riscuri.
Sterlizarea chirurgicala a fost o metoda frecvent practicata la inceputul secolului XX deoarece, pe baza acelorasi argumente eugenice, sociale si economice, se urmarea reducerea numarului de persoane cu deficiente mintale din societate. Astfel, au fost sterilizate mai mult de 60.000 de persoane considerate inadaptate social in diferite state americane, prin adoptarea legilor eugenistice.
In anul 1924 a fost creat un document ? "Actul imigrarii" ? prin care eugenistii au jucat rolul central in cadrul dezbaterilor Congresului American, pentru a atrage atentia asupra pericolului reprezentat de imigrantii din sudul si estul Europei. Prin acest act s-a redus numarul de imigranti, pentru a reusi controlul persoanelor "nepotrivite" ce intrau pe teritoriul SUA.
Incepand cu anul 1980 conceptul de eugenie a revenit in actualitate datorita noilor descoperiri ale geneticii. Incercari, precum Proiectul Genomului Uman, au facut ca posibilitatile de modificare a speciei umane sa redevina posibile.
La inceputul secolului XXI, atitudinea fata de eugenie a fost mai mult rezervata iar eugenia un cuvant ce inspira mai mult teama. Doar putine guverne din lume mai prezinta astazi programe asemanatoare celor eugenice. In 1994 China a adoptat "Legea ingrijirilor de sanatate ale mamei si copilului" ce includea screening-ul premarital obligatoriu pentru depistarea bolilor genetice grave si a afectiunilor psihice serioase. Celor diagnosticati cu astfel de boli li se cerea, fie sa nu se casatoreasca, fie sa fie de acord cu masuri contraceptive pe termen lung, fie sa fie sterilizati. Aceasta lege a fost anulata in anul 2004.
Un program de screening similar a fost lansat si pentru scaderea incidentei talasemiei existente in Cipru. Odata cu implementarea programului in anul 1970, rata nasterilor copiilor cu talasemie ereditara a scazut de la 1/158 pana la 0 astazi.
III. Concluzii
Exista persoane care considera ca eugenia a murit odata cu Adolf Hitler. De fapt, acest curent ideologic atat de influent traieste si astazi si poate, este mai puternic ca niciodata. Iata cateva dintre dovezi:
- dezvoltarea si promovarea metodelor prin care pot fi controlate nasterile;
- descoperirea "exploziei populationale" in diferite tari si nevoia de a controla nivelul nasterilor;
- domeniul geneticii a cunoscut o mare dezvoltare in ultimele decenii si cunostintele pot fi folosite de eugenisti in propriile lor scopuri.
UNESCO, fondata in 1948 si ale carei domenii de activitate sunt dintre cele mai variate astazi, a avut ca prim conducator pe Julian Huxley, un cunoscut eugenist si totodata creatorul transumanismului.
http://www.bioetica.ro
